Cum ar fi să adopți digital un câine? – și alte scenarii despre cum poate fi viața în deceniul 2020

În pregătirea noului deceniu, la final de 2019, a fost publicat un studiu despre tendințele digitale și impactul tehnologiei în viețile noastre. Românii sunt atenți la tendințe, tehnologii și modalități prin care își pot ușura activitățile cotidiene. Am vrut să aflu însă care sunt domeniile de interes și cum ne raportăm noi, local, la ce vine din exterior.

Fără îndoială vom vedea încă de anul acesta o schimbare pronunțată în acele sectoare economice cu care ai contact mai des. De la comerț online la comerțul clasic, tehnologia este prezentă în toate și poate ajuta sau te poate încurca. Ce e mai interesant e însă când te ajută. În acest sens, studiul „Critical Update: the hottest digital trends and how to use them” publicat la finalul lui 2019 a căutat să identifice trăsăturile de consum care vor dicta impactul noilor tehnologii și dezvoltarea celor actuale, inclusiv în România.

Ultimul an a fost încărcat cu noutăți, de la Apple Pay la o și mai mare dezvoltare a tehnologiilor de realitate augmentată. Sigur, AR nu-i nimic nou, ba chiar Pokemon Go în 2016 a ajutat enorm această invenție. Acum, am căutat să aflu de la Andreea Dinescu, managing partner al agenției de digital advertising Profero, la ce să fii atent pe termen lung.

PLAYTECH: Unde se încadrează consumatorul român în regiune, Europa și global?
Andreea Dinescu: Apetitul și deschiderea românilor pentru tehnologie și pentru experiențe digitale ne situează într-o poziție fruntașă în regiune. De asemenea, piața din România este una foarte importantă pentru branduri din punct de vedere al potențialului de business.

Din combinația fericită a acestor două coordonate, vedem o efervescență destul de mare a advertiserilor spre a testa, experimenta și a optimiza, trăgând concluzii care sunt apoi ușor de exportat în piețele vecine.

Ne așteptăm, în continuare, la o dezvoltare și sofisticare a pieței de advertising, ceea ce nu poate decât să ne bucure și să ne provoace creativitatea în relație cu conectarea profundă la tendințele manifestate în jurul nostru.

Care sunt cele mai „previzibile” tendințe în industria digitală și de tehnologii de tip AR, AI și VR pe piața locală, începând cu 2020?
Una dintre tendințe este legată de transformarea experienței clasice de e-commerce prin utilizarea tehnologiilor de visual search, care aduc noi modalități de descoperire și cumpărare a produselor și serviciilor.

Sigur că Augmented Reality este una dintre tehnologiile cele mai utilizate în acest sens, dar nu singura. Vedem exemple din partea marilor branduri, precum LÓreal sau Adidas, dar și mai grăitoare este integrarea acestui tip de tehnologie în platformele marilor jucatori: Facebook, Snapchat sau Google, prin Google lens. Se democratizează astfel accesul la tehnologie și se reduc semnificativ costurile asociate. Sunt create premisele utilizării la scară din ce în ce mai mare în comparație cu exemplele punctuale pe care le-am vazut în ultimii ani.

Spectaculozitatea tehnologiei și promovarea ei au ajutat foarte mult la popularizarea în rândul consumatorilor, astfel încât, potrivit studiului realizat alături de iSense Solutions, 52% din românii între 18 și 45 ani din mediul urban au auzit despre Augmented Reality, 38% au utilizat deja, sub diverse forme, această tehnologie și 65% din consumatori consideră că AR este util în interacțiunea cu produsele și serviciile unui brand.

Publicul este deschis la o arie foarte largă de servicii facilitate de implementări AR: alegerea unei destinații de vacanță, menționată de 58% din respondenți, alegerea unei case aflate încă în stadiul de proiect (55%), alegerea mobilierului (46%) și chiar alegerea unei mașini (38%).

Este clar că, din punctul de vedere al consumatorului, rata de adopție a acestui trend este în strânsă legătură cu utilitatea practică și plus valoarea pe care o poate aduce experienței de cumpărare în diverse stadii ale consumer journey-ului, aspect important pe care brandurile trebuie să-l aibă în vedere în implementarea unor astfel de proiecte.

Producătorii de telefoane folosesc AR ca artificiu de promovare în telefoane. Cum ar putea fi însă folosită tehnologia asta în mainstream (independent de telefon sau pe acesta)?
Dacă privim campaniile realizate deja, vedem tehnologia utilizată cu predilecție pe visual search, ca modalitate integrativă și interactivă de cumpărare. De la a proba încălțăminte sportivă la a încerca un model nou de ceas, ochelari de soare sau un nou tip de make-up, există o serie foarte largă de case-uri realizate.

Utilizarea poate merge și mai departe de atât – ce-ar fi, de exemplu, să ne imaginăm că am putea adopta un animal de casă virtual, de care să avem grijă și să ne bucurăm întocmai ca de unul real și, mai mult decat atât, acțiunile noastre digitale să se convertească în acțiuni offline, prin care susținem un pet real dintr-un adăpost, contribuind, astfel, la îngrijirea lui? Atât timp cât reușim prin astfel de campanii să satisfacem nevoi reale ale userilor, utilizarea tehnologiei devine un succes.

În 2019, a trecut și România la Apple Pay, unde autentificarea plății se face biometric. Totodată, a încercat și Auchan un sistem de plată biometric. Odată cu astfel de tehnologii, problema parolelor dispare. Cum se raportează însă românii la așa sisteme, dincolo de acel nucleu hardcore de early adopters?
Există, într-adevăr, mai multe sisteme de plată biometrice în România și posibilitățile de utilizare sunt într-o creștere continuă, facilitate, în mare măsură, de gradul de adopție ridicat din partea băncilor, precum și de comunicarea susținută din ultima perioadă a acestor opțiuni. Aș mai menționa, în afara celor de mai sus, și sistemul de plată biometric deja existent în Carrefour, apropo de penetrarea în zona de retail.

Rata de adopție ține, în primul rând, de accesul la tehnologie al consumatorilor, dar și de gradul de educare al pieței referitor la aceste posibilități.

Din punct de vedere al deschiderii consumatorilor în a folosi plățile biometrice, 73% din românii cu vârste cuprinse între 18 si 45 de ani din mediul urban consideră că plățile biometrice le-ar face viața mai ușoară. Există premise pozitive pe termen mediu pentru adopția acestor sisteme, dincolo de nucleul de early adopters în piața din România.

Apple Pay a fost și este un vector bun pentru popularizarea plății digitale, contactless. Care sunt domeniile similare care ar trebui să se dezvolte și de cine ține dezvoltarea (bănci, magazine, magazine online, companii de tech, fintech-uri)?
Modul în care tehnologia digitală transformă produsele, precum și gradul de inovație digitală adoptată de companii duc la noi cereri din partea consumatorilor. În România, 62% din persoanele între 18 și 45 de ani din mediul urban spun că sistemele smart banking i-ar putea ajuta să rezolve mai rapid anumite probleme.

Cât despre funcționalități pe telefonul mobil, 61% și-ar dori aplicații pentru plata taxelor, iar 40%, pentru plata utilităților. În plus, 45% din respondenți ar plăti rovinieta printr-o aplicație, iar 35% ar plăti RCA-ul prin intermediul unor opțiuni similare.

De Black Friday au fost cumpărate multe televizoare (cel puțin de la eMAG și raportat la ce tip de investiție e televizorul). Cât de folosit este pe zona smart și cum poate fi mai mult decât un hub al canalelor TV?
Conform datelor din studiu, 80% din cei cu vârste între 18 și 45 de ani, din mediul urban, dețin deja un smart TV în gospodărie. Mai mult decat atât, 45% din ei plănuiesc să achiziționeze un smart TV anul viitor, ceea ce vorbește despre penetrarea semnificativă a acestor device-uri în rândul consumatorilor și dorința lor de a fi up to date cu tehnologia.

Dincolo de asta, 40% din utilizatorii din mediul urban cu vârste între 18 si 54 ani urmăresc servicii video-on-demand (VOD) pe un smart TV. Se observă o tendință clară de evoluție a serviciilor „pe internet”, care se mută către atmosfera de familie, deci către smart TV.

Ce implementări pentru automatic shopping vedeți în România următorului an sau a următorilor cinci ani?
Automatic Shopping este una dintre cele mai pronunțate tendințe la nivel global și face referire la tranziția de la sistemul de cumpărare clasic, tradițional, din offline sau online, către o experiență de shopping imersivă, frictionless, care nu mai întrerupe, ci, dimpotrivă, este integrată în comportamentul uzual al consumatorului. Vedem deja o serie de inițiative din partea jucătorilor globali în acest sens, prin apariția Amazon Go sau Amazon Wardrobe, dar și dincolo de zona de retail, în piața de creditare, prin folosirea unor soluții precum Klarna, prin parteneriatul cu H&M, de exemplu.

Ne așteptăm ca și România să preia acest trend, cu focus probabil în zonele de retail, food sau băuturi, cu implementari care țin cont de dezvoltarea unor noi modele ce creează opțiuni de cumpărare frictionless pentru consumatori.

Din cercetările de până acum, care sunt preocupările românilor față de privacy și care sunt elementele care le scapă, fiind astfel mai puțin conștienți de probleme?
La un an și jumătate de la implementarea GDPR, românii sunt foarte conștienți de prevederile legale și de drepturile pe care le au în urma acestora. Astfel, nu mai puțin de 97% din cei cu vârste între 18 și 45 ani, din mediul urban, au auzit despre GDPR, iar majoritatea știu că datele nu pot fi prelucrate fără acordul lor sau că nu pot fi folosite în alte scopuri, în afara celor specific menționate în momentul colectării.

Așa cum spunea David Gorodyansky, dacă primele trei companii care au ajuns la un miliard de utilizatori (Google, Facebook și Yahoo) au făcut bani din datele colectate, următoarele trei vor monetiza prin sisteme de protecție a intimității și confidențialității datelor.

GDPR e activ din mai 2018. Avem, să zicem, un an și jumătate. Ce a schimbat și ce nu, ce se omite încă? Ce înseamnă GDPR în România, de la schimbări la adaptări?
Din punctul de vedere al brandurilor, se face tranziția către un sistem menit să ofere valoare adăugată userilor, în schimbul datelor oferite de aceștia, asigurând confidențialitatea informației ca măsură sine qua non. Astfel, nu a mai fost de ajuns doar respectarea deadline-ului impus de GDPR, ci s-a simțit tot mai mult nevoia implementării de servicii îndreptate către o protecția mai mare a datelor personale.

În 2019, consumatorii s-au arătat tot mai interesați față de accesarea datelor personale prin soluții sigure, așadar, se vor așteapta în continuare ca brandurile să le ofere servicii îmbunătățite în acest sens.  De exemplu, 87% din românii din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, știu că datele personale pot fi procesate doar după ce își dau acordul în acest sens. Alți 68% știu că datele colectate de site-uri pot fi șterse la cerere sau că pot fi înregistrate doar pentru o anumită perioadă de timp, menționată în prealabil (48%).